Privacy Policy Cookie Policy

"Parti" di San Giuseppe

Santino San Giuseppe

 

Origine: Vita (TP)

Si recitano durante la Cena di San Giuseppe

Signuri e signurini, m'atà scusari,
trasivi, vinni a viriri st'artari,
e ddittu a San Giuseppi vinni a salutari,
trasivi ddittu, a nuddu salutavi

E ora cu vuiavutri mi vutavi
e bonasira a tutti auguravi.

Silenziu un mumintinu chè ' pallari,
li parti a San Giuseppi eu ci 'a ddiri,
ora chi ci vulia fari a mangiari
pi quantu ci mm'itassi a tri pirsuni.

Prima ch'è San Giuseppi,
appressu ch'è Gesù nostru Signuri,
terzu ch'è Maria l'originali
matri du nui piccaturi.

Eccu un suspiru e s'assumma dda 'ncapu
li parti a San Giuseppi eu ci dicu;
cu foru li divoti di sta cena
pitanzi ci nni ficiru centu e una.

E cuddureddi ci nni su dumila,
sparti l'aranci e li lumiuna,
li piridda filera filera
e li nespulidda mazzuna mazzuna.

Li piscitedda su' 'nta li bicchera
e vannu firriannu sù pi l'acqua chiara.
Chiara fu Maria chi un fici erruri,
li Turchi ci la persiru la firi.

E morsi 'ncruci lu nostru Signuri
la seggia 'mparadisu n'ava a sarvari.

Cu ben affettu la taliu sta cena
chi c'esti fattu lu suli e la luna,
c'è fatta la sfera, la lancia e li tri chiova,
c'è fatta 'nfina la racina.

Li furficicchi sunnu a cantunera,
e sunnu di Maria nostra suvrana.
Guardu lu quadru e taliu sta cena
e viu quantu stenti ha fattu la patruna.

Di li suli pisci n'accattau un scutu,
'nfina lu sonu ci fu priparatu;
di quantu cosi ci nni su' cunfusi
ppi San Giuseppi c'hannu travagghiatu.

San Giusippuzzu n'arrenni un tributu
'ncelu n'aspetta a lu celu biatu.

Biata fu lu viaggiu 'nta l'Egittu,
Mria purtava Gesù 'nta lu pettu.
L'angilu ci dicia "tiramu ddittu,
tiramu avanti cu stu vastunettu".

Maria Santa si vota 'ncummittu
San Giusippuzzu ni facia l'affettu.

Cu un trimulizzu la morti n'afferra,
semu tutti superbi e rimerra
cu San Giuseppi 'un ci voli sciarra,
biatu cu chiddu munnu 'un ci la sgarra.

'Un ci la sgarra e 'un ci l'à sgarrari,
pigghia la strata di la difua
va cerca un puvureddu di ogni lua
siddu 'un nu poi truvari la stata firria.

Petru chi lu niau al canto del gallo
tagli l'orecchio a Marco con un coltello?

Vinni lu jornu di la to santa amata
picchi tu palli cu ssa lingua sciota,
Maria di san Giuseppi fu onurata
dintra nna 'rutticedda fu arricota.

Lu diciannovi di marzu è la jurnata
ognunu 'mmita e san Giuseppi nota.

Nutati piccatura all'atra vita
trova a ddu munnu la torcia addumata
passannu già sta vita travagghiata
nutati piccaturi all'atra vita.

Sugnu vinutu sta 'ranni jurnata,
ni vinni a 'mmitari stu 'ran patriarca.

O Patriarca di lu paradisu,
summu fatturi e patri gluriusu,
specchiu di santità, allegru visu,
patri di tutti niu, patri amurusu.

Patri supremu di bontà e di cori,
arrimuddati li cori cchiù duri,
Patri, li vostri grazii quantu foru!
Facitici allustru dunni fa lu scuru.

Patri ch'alluminastivu lu munnu,
vui siti patri di lu Verbu eternu;
gluriusu comu a vui 'un ci nni sunnu,
libbiratini di ' peni e di li 'nfernu.

Lu 'nfernu cu friddura e cu gilati,
patistivu li peni cu Maria,
fustivu all'atra vita primiatu,
pi' gòdisi nna bedda cumpagnia.

O cumpagnia di l'angiuli biati,
lu Patri eternu e lu veru Messia,
tutti li santi su' 'ngloria assittati,
e dannu gloria a Giuseppi e Maria.

A San Giuseppi dugnu l'arma mia,
ora ci l'ama ddari tutti quanti,
priamu a San Giuseppi 'a l'agunia,
pi nna morti fari felici e festanti.

Quantu duttura, prìncipi e regnanti,
conti, baruna e atri imperaturi,
priamu stu santu di li santi,
chi l'hannu elettu poi pi' prutitturi.

Tutti facemu nna festa galanti,
prucissioni e atri cumplimenti,
ni lu misi di marzu ci nn'è tanti
chi fannu stu cunvitu a tri nnuccenti.

A san Giuseppi 'nvitamu cuntenti,
ch'è patri d'amuri filicissimu,
damuci tutti lu cori e la menti,
chi priassi pi nui l'eternu Altissimu.

Altissimu, filicissmu, fonti d'oru,
nobili Trinità, cristallu puru,
avennu a vui avemu un gran tisoru,
e di la tentazioni 'un mi curu.

O cristiani stamuci abbadati,
avverti tu, sta attentu, piccaturi,
avvicinamuci a l'artari sacratu,
addumannamuci pirdunu a lu Signuri.

Oh, chi triunfu! Chi granni alligrizza!
Chi jornu di grazia ch'è stu jornu!
Maria cumpari cu la so biddizza
comu lu suli 'nta lu mezzjornu.

Maria chi di stiddi è 'ncurunata,
a lu Bamminu 'mbrazza teni,
biata dd'armuzza cinsulata
chi vva ' travagghia cu l'amatu Beni.

O beni granni e d'oru priziusu,
'Mmaculata Maria, Verini pura,
e san Giuseppi ch'è lu so' spusu,
patri d'ogni divina criatura!

Quannu chiovi ni la notti scura
e si rapinu li catarratti di lu celu,
tannu trema ogni criatura,
chi càrinu abbissi di lu celu.

Mentri chi lu mari è timpistusu
e la timpesta cchiù metti a 'nfurzari,
si vota lu marinaru cunfusu
"San Giusippuzzu, m'aviti ' aiutari".

'Nta ddu frattempu si carma lu mari,
l'afflittu marinaru cogghi ciatu,
l'occhi a l'atru latu va pi vutari...
san Giuseppi sia ludatu!

E nui chi semu 'nta stu munnu 'ngratu,
'nta stu munnu di lacrimi e suspiri,
cu pigghia a san Giuseppi p'avvocatu,
cu pigghia a san Giuseppi 'un po' pirìri.

Iddu è lu patri di l'angustiati,
ni leva a tutti li cunfisioni,
ni medica e ni sana li malati
cu la so' santa binidizioni.

O addrizzaturi di li struppiati,
dati la vista a cu 'un ci viri,
Patri binignu e patri di pietati,
li vostri grazii n'aviti a favuriri.

Curremu tutti a stu tempiu santu,
veni, piccaturi, senz'affrantu,
veni, piccaturi, senza scantu,
accugna, accugna chi lu tempu è juntu.

Quannu è l'ura di murìri,
tutti l'amu a lassari li dinari,
li pompi, li spassi e li piaciri,
e la superbia s'avi a carmari.

Nun c'è avvucati nè presidenti,
e mancu dinari 'nto ' portafogghi,
mori lu riccu e lu prepotenti,
l'hannu a lassari stu munnu di 'mbrogghi.

L'avaru chi dinari sempri cogghi,
cridennusi lu munnu accattari,
a iddu chi s'avia misu cogghi cogghi
veni la morti e ci li fa lassari.

Mentri semu 'a stu munnu passeggeri,
a san Giuseppi avemu a 'nvitari,
Cu 'nvita a san Giuseppi vulinteri,
San Giusippuzzu, l'aviti aiutari.

N'ava aiutari 'nta la stritta via
pi curreggiri l'arma 'nta la fua,
o piccaturi, ti lu dicu a tia,
lu nomu di Gesù nun s'ammintua.

O piccaturi, tu t'a' carmari,
lassala stari la vita passata,
va cunfessati e 'un addimmurari,
lava l'armuzza tua chi sta macchiata.

Quannu l'arma tua è 'ntribunali,
Maria ch'è nostra avvocata
ti scansa di li peni 'nfirnali
e 'un ti priva di dda facci disiata.

Ora chi sugnu lestu di pallari
e quasi chi manca lu suspiru
a la patruna vulissi priari
chi mi dassi un biccheri di vinu.

'Nta stu biccheri di vinu aiu sprianza
e san Giuseppi ci lu ricumpenza,
ci lu ricumpenza 'ncapu la saluti,
la terra e lu celu lu sapi.

Ora eu vinni a viriri sta cena
cu tanta prescia e cu tanta premura,
la vardu, la taliu, è bedda veru:
lu tempu ci l'ha persu la patruna.

C'esti addumata nna granni lumera
c'è fazzuletta, c'è fazzulittuna,
cu sti parti chi dicu 'nta sta cena
certu chi mi tuccassi nna cuddura.

A San Giuseppi 'nvitati 'nvitati,
chiddu chi di li cenu è lu patruni!
Sapiti quali su li furtunati?
Chiddi chi 'nvitanu a sti pirsuni.

Tri pirsuni divini e un sulu Diu,
Spiritu Santu a tutti illuminati,
e a la fini di la morti sia
"Viva Gesù, Giuseppi e Maria".

Ora gridamu tutti cu pompa e alligria
"Viva Gesù, Giuseppi e Maria"


«Giusto è che questa terra, di tante bellezze superba, alle genti si addìti e molto si ammiri, opulenta d'invidiati beni e ricca di nobili spiriti». Lucrezio - De rerum natura -

«L'Italia senza la Sicilia non lascia immagine nello spirito: la Sicilia è la chiave di tutto».
Johann Wolfgang Goethe - Viaggio in Italia - (alla lettera datata "Palermo, venerdì 13 aprile 1787")

«Venga a' lidi tuoi fè d'opre alte e leggiadre, o isola del sole, o tu d'eroi Sicilia antica madre». Giosuè Carducci - Alla figlia di F. Crispi -

«Ajo visto el mappamondo et la carta da navichare, ma Sicilia ben me pare più bel isola del mondo».
Carmelo Trasselli - Sicilia, levante e Tunisia -

«E la bella Trinacria, che caliga tra Pachino e Peloro, sopra 'l golfo che riceve da Euro maggior briga, non per Tifeo ma per nascente solfo, attesi avrebbe li suoi regi ancora, nati per me di Carlo e di Ridolfo, se mala segnoria, che sempre accora li popoli suggetti, non avesse mosso Palermo a gridar: "Mora, mora!"». Dante - Paradiso: Canto VIII -