Privacy Policy Cookie Policy

Curunedda di lu Spiritu Santu

Santino Spirito Santo

 

Origine: Gangi (PA)

Recitata in occasione della novena dello Spirito Santo nella città di Gangi.

 

Prima Posta

Spiritu Santu vui chi procediti da lu patri a lu figliu eternamenti,
e l'amuri reciprucu vui siti chi spira l'unu a l'autru unitamenti,
in pirsuni distinti e puru uniti, tutti tri un sulu Dia onnipotenti.
Supra st'anima misera scinniti, illuminati st'accecata menti.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Secunna Posta

Spiritu summu eternu creaturi, da cui ricivi ognunu e motu e vita,
cumu lu vostru supremu caluri avviva Adamu furmatu di crita,
e simili lu fici a lu fatturi, ritrattu vivu immagini compita.
Riempitimi l'anima d'amuri, ppi stari sempri a vui suo centro unita.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Terza Posta

Da vui scinni ogni donu ed ogni beni, di li grazii immancabili sorgiva,
quantu lu cielu e la terra cunteni da la vostra bontà tuttu deriva;
siti cunsulaturi ntra li peni, gaudiu ntra la mestizia cchiù nociva.
Scinniti in mia e cu vui veni la grazia superna chi m'avviva.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Quarta Posta

Vivu fucu vui siti chi nun mori di summa carità chi tuttu accenni,
illumina, forifica, arricchicchisci di tesori, riscalda e puri renni,
fa santi l'azioni e li palori e li pinseri a lu cielu distenni.
Infunnitivi dunqui ntra stu cori, di santa carità fucu perenni.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Quinta Posta

Unzioni vui siti di dulcizza, gustu suavi a lu cori d'ognunu,
lu caminu cà Dia l'anima n'drizza ccu vui unn'è difficili a nissunu
anzi ci curri ccu summa pristizza, senza timuri e senza dubiu alcunu.
Discacciati di st'anima ogni amarizza dannuci di li culpi lu perdonu.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Sesta Posta

Quannu scinniti dintra qualchi pettu, ci purtati cu vui li setti doni.
Sapienza, cunsigliu ed intellettu e furtizza e pietati,
in unioni di la scienza e lu timuri rettu chi l'anima a salvarisi disponi.
Viniti in mia o Spiritu dilettu, datimi vui sta cunsulazioni.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Settima Posta

Cumu lu focu chi la crita indura ad ogni piogia la fa resistenti,
cussì l'anima mia sta sicura unita a vui chi siti onnipotenti.
Scarichi quantu vo timpesta impura ccu vui nun pò temiri certamenti.
Datimi dunqui forza a l'ultima ura ppi discacciari l'inicu serpenti.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Ottava Posta

Vui li misteri di la santa fidi o summa virità ci rivelati,
a lu patri, a lu figliu ed a vui cridi, quannu l'anima vui ni illuminati,
e l'intellettu a chiddu chi nun vidi cu duci violenza strascinati.
Viniti in mia e li pinsera infidi, di st'anima ignuranti discacciati.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.


Nona Posta

Supremu auturi di la santa paci chi porta calma ntra tuttu l'internu,
leva la forza a lu senzu fallaci, lu fieru mostru discaccia a l'infernu,
nè lu munnu d'offenniri è capaci cui pussiedi stu fruttu supernu.
Vui guidatimi o Spiritu veraci finu ca ia arrivu a lu riposu eternu.

  • Pater noster
  • Gloria Patri

Santu spiritu viniti e stu cori riempiti,
di lu vostru santu amuri, ora sempri, a tutti l'uri.

 

Offerta

Santu Spiritu supernu
cu lu patri e lu figliu eternu,
infinitu, onnipitenti, summu,
immensu, sapienti.


Tutti tri in un sulu Dia
increatu bunu e pia,
benignativi accittari
o di grazii vastu mari.


Quantu già in riconoscenza
di la nostra dipendenza,
nui mischini presentamu
ed a vui n'umiliamu.


Damu a vui no li paroli,
ma l'affettu di lu cori !
Accettatili benignu
di lu nostru amuri in pignu.


Sunnu poviri li doni,
ma cu retta intenzioni,
a lu vostru santu altari,
li sinitimu prisintari.


Nun su cosa in virità,
ppi la vostra maistà,
è un'offerta assai mancanti
ppi lu santu di li santi.


Ma siccumu atru unn'avimu,
nè sapimu darivi cchiù,
già l'internu è notu a vui;
ricurrimu umiliati
a la vostra gran buntati.


Cu fiducia lu donu,
presentamu ad un patronu
chi quantunqui sia infinitu,
ogni donu c'è graditu.


Vi pregamu in ricumpensa,
chi vulimu l'assistenza,
di la vostra gran bontà
supra tutta la città;


vui scansatila in ogni ura,
di qualunqui sia sciagura:
terremotu, guerra, pesti,
fami ed autri cosi infesti.


Supra tutti li piccati,
da nui sempri alluntanati,
lumi datini a la menti,
a lù cori focu ardenti,
finu a l'ura di la morti
ed apritini li porti
di lu santu paradisu,
ppi godirivi visu a visu;


e cantari cu vittoria
sia sempri eterna gloria
a lu patri onnipotenti,
a lu figliu sapienti,
a vui spiritu di bontà.
Ppi l'intera eternità.


«Giusto è che questa terra, di tante bellezze superba, alle genti si addìti e molto si ammiri, opulenta d'invidiati beni e ricca di nobili spiriti». Lucrezio - De rerum natura -

«L'Italia senza la Sicilia non lascia immagine nello spirito: la Sicilia è la chiave di tutto».
Johann Wolfgang Goethe - Viaggio in Italia - (alla lettera datata "Palermo, venerdì 13 aprile 1787")

«Venga a' lidi tuoi fè d'opre alte e leggiadre, o isola del sole, o tu d'eroi Sicilia antica madre». Giosuè Carducci - Alla figlia di F. Crispi -

«Ajo visto el mappamondo et la carta da navichare, ma Sicilia ben me pare più bel isola del mondo».
Carmelo Trasselli - Sicilia, levante e Tunisia -

«E la bella Trinacria, che caliga tra Pachino e Peloro, sopra 'l golfo che riceve da Euro maggior briga, non per Tifeo ma per nascente solfo, attesi avrebbe li suoi regi ancora, nati per me di Carlo e di Ridolfo, se mala segnoria, che sempre accora li popoli suggetti, non avesse mosso Palermo a gridar: "Mora, mora!"». Dante - Paradiso: Canto VIII -