Privacy Policy Cookie Policy

Misteri Gaudiosi in Siciliano

(Lunedì, Giovedì e Sabato)

1. L'annunzio dell'angelo a Maria

Entrando nella casa di Maria l'angelo Gabriele disse: «Ti saluto o piena di grazia, il Signore è con te» (Lc 1.26.38)

Diu ti manna l'ambasciata
e di l'angelu è purtata
e du Figliu di Diu Patri
già Maria è fatta matri.

Rit. O gran Virgini Maria
Mi rallegru assai ccu Tia.

 

2. La visita di Maria ad Elisabetta

Maria si mise in viaggio verso la montagna e raggiunse in fretta una città di Giuda. Entrata nella casa di Zaccaria salutò Elisabetta. (Lc 1,39-42)

Ti partisti ccu gran fretta
a la casa di Lisabetta:
san Giuanni nun era natu
Fu ppi Tia santificatu.

Rit. O gran Virgini Maria
Mi rallegru assai ccu Tia.

 

3. La nascita di Gesù a Betlemme

...Salì in Giudea alla città di Davide, chiamata Betlemme... Mentre si trovava in quel luogo... diede alla luce il suo figlio... (Lc 1,3-7)

'Ntra na povira mangiatura
parturì la Gran Signura
àppi a Gèsu Bambineddu
'mmiezzu a lu voi e l'asineddu.

Rit. O gran Virgini Maria
Mi rallegru assai ccu Tia.

 

4. La presentazione di Gesù al tempio

...Portarono il bambino a Gerusalemme per offrirlo al Signore... (Lc 2,22-24)

Comu l'autri fimmineddi
piccatrici e puvureddi
a lu tempiu tinni isti
e lu Figliu a Diu offristi.

Rit. O gran Virgini Maria
Mi rallegru assai ccu Tia.

 

5. Il ritrovamento di Gesù al tempio

Quando egli ebbe dodici anni, salirono di nuovo a Gerusalemme secondo l'usanza... il fanciullo rimase a Gerusalemme... (Lc 2,42.46-47)

Quannu a Gèsu tu pirdisti
lu circasti, lu sintisti
ca spiegava la duttrina
di la Maestà Divina.

Rit. O gran Virgini Maria
Mi rallegru assai ccu Tia.

 

Salve Regina

(diu vi sarvi à matri u rusariu)

Diu vi sarvò rigina, maria di lu rusariu
di lu divinu orariu e transitu, sinititi sta priera
o matri nostra amata nuatri rusarianti a vui facemi
pentiri ni vulemu di li nostri piccati, pirdunu a diu priati
e l'otteniti. Vui beni lu sapiti pi chddu ranni amuri pi nuatri piccaturi Gesù è 'ncarnati.
Nascivi na milli stati; pativi peni e turmenti, fu 'ncruci caramenti puri murivi
pua quannu rinviscivi mustrau quant'è amurusi quant'è putenti.
Cussì matri clementi. O virginedda pura,
di nui sinu all'urtim'ura un vi scurdati
guardatimi, guardatici già che matri vui siti si vui ni 'mpignurati diu ni pirduna. Maria 'menzu la cruna chi ni va ricitannu, lu diri prospettannu lu paradisu
e vui gesù e maria purtativilla 'ncielu st'arma mia
o maria stu beni 'nciuri v'offerisciu, lu miu amuri, nun chistu miritati lu ma cori arriciviti comu 'ncielu dati a nui 'ncielu nui lu damu a vuoi. Lu rusariu a vui fu datu.
maria la virginedda tutta pura e tutta bedda tutti assiemi vi priamu offriticcilli vui (oh Maria)
a gesùa gesù vogghiu pi patri a maria pi nostra matri
o chi bedda cumpagnia. San 'niminicu e maria,
chisti rosi ci 'mpetrati u pirdunu di ma piccati e cuntenti, canti e risi ni purtati 'mparadisi.

 

Preghiera finale:

Rusariu di Maria prutiggiti e sarvati l'arma mia.diu vi salvi maria l'etternu patri, diu vi salvi maria l'etturnu figghiu, diu vi salvi maria diletta spusa lu spiritu santu tempii e stanti e grazia la santissima trinitati. Mori l'infernu triunfa maria evviva la bedda matri maria. un patri nostru a l'anciulu rapprisintanti (pater), rapprisintanni stu santu rusariu alla virgini maria. Cuttamentu di nostri piccati.
Un suffraggiu e un sullievu a l'armuzzi santi du priatoriu un patri avi e gloria!

 

Scuola Grafica Salesiana "Gesù Adolescente"
Via Gv. Evangelista di Blasi n°102/a

PALERMO 90143

...e un ringraziamento a Don Barresi...


«Giusto è che questa terra, di tante bellezze superba, alle genti si addìti e molto si ammiri, opulenta d'invidiati beni e ricca di nobili spiriti». Lucrezio - De rerum natura -

«L'Italia senza la Sicilia non lascia immagine nello spirito: la Sicilia è la chiave di tutto».
Johann Wolfgang Goethe - Viaggio in Italia - (alla lettera datata "Palermo, venerdì 13 aprile 1787")

«Venga a' lidi tuoi fè d'opre alte e leggiadre, o isola del sole, o tu d'eroi Sicilia antica madre». Giosuè Carducci - Alla figlia di F. Crispi -

«Ajo visto el mappamondo et la carta da navichare, ma Sicilia ben me pare più bel isola del mondo».
Carmelo Trasselli - Sicilia, levante e Tunisia -

«E la bella Trinacria, che caliga tra Pachino e Peloro, sopra 'l golfo che riceve da Euro maggior briga, non per Tifeo ma per nascente solfo, attesi avrebbe li suoi regi ancora, nati per me di Carlo e di Ridolfo, se mala segnoria, che sempre accora li popoli suggetti, non avesse mosso Palermo a gridar: "Mora, mora!"». Dante - Paradiso: Canto VIII -